Andu Administrator


Data inscrierii: 03/Mar/2008 Mesaje: 51 Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 17/03/2008 11:54 Titlul subiectului: Luni 17 Martie 2008 |
|
|
IMPORTANTA UNEI HOTARARI BUNE
“Rut a raspuns : ‘Nu sta de mine sa te las si sa ma intorc de la tine ! Incotro vei merge tu, voi merge si eu, unde vei locui tu, voi locui si eu ; poporul tau va fi si poporul meu, si Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu…” ( Rut 1, 16 )
Zilele par a fi la fel. Insa lucrul acesta este valabil doar in privinta duratei, pentru ca, inceea ce priveste importanta, mai ales anumite zile se inscriu cu litere mari in calendarul nostru. Dintre zilele mari fac parte zilele marilor hotarari care vor avea repercursiuni asupra restului vietii noastre, cu rezultate benefice sau tragice pentru existenta noastra pamanteasca si mai ales in privinta mantuirii noastre. Scriitorul Stefan Zweig ( 1881 – 1942 ) , in cartea sa “Orele astrale ale omenirii” , a aratat ca un “da” sau un “nu” a decis soarta unor razboaie, soarta unor popoare. Cat de importante sunt hotararile noastre ! Cat de bine ar trebui sa cantarim alternativele, mai ales atunci cand este vorba de viata vesnica si pierzare eterna !
Ceea ce face ca Rut sa devina un personaj atat de luminos al Vechiului Testament, timpul de turnura care o introduce in istoria poporului Lui Dumnezeu si o plaseaza in genealogia stralucita a familiei regale a lui Iuda si implicit a Lui Mesia, a fost aceasta hotarare, formulata atat de frumos, rostita in termeni atat de categorici. A ramas un reper permanent pe bolta vietii ei. Formularea acestei decizii este in acelasi timp completa, deoarece se refera la toate aspectele majore ale vietii : orientare, domiciliu, apartenenta nationala, apartenenta la Dumnezeu ( elementul cel mai important ) si, in final, se refera la tot restul vietii ei – pana la moarte ( vers. 17 ) .
Hotararile de acest gen pot fi foarte costisitoare. Pot insemna renuntari majore si chiar sacrificii. Rut a trebuit sa renunte la anturajul rudelor sale, la meleagurile natale, la tara ei, la cultura si traditiile mostenite, la dumnezeii ei. Perspectiva viitorului nu era deloc promitatoare. Era un pas spre un viitor cu totul nesigur, dar era un pas al credintei, al increderii in providenta divina. Dar ce rasplatiri binecuvantate au urmat si vor mai urma in vesnicie !
Ai dori sa reafirmi dorinta de a-ti aseza viata si planurile in mana Lui Dumnezeu, iar hotararile pe care le vei lua azi sa se armonizeze cu hotararea de a-L iubi pe Dumnezeu si poporul Sau ?
Daniel Niculescu, director Departamentul Tineret, Conferinta Transilvania de Sud _________________ sSSst...e timpul sa asculti!!! |
|